Screeningul medical reprezintă o serie de teste preventive rapide prin care medicul caută semne ascunse ale unor boli sau riscuri majore înainte ca acestea să provoace efecte vizibile sau dureri în corp.  Unele rezultate pot genera necesitatea de a investiga suplimentar atunci cand apar modificari. 

Ce înseamnă screening medical?

Screeningul medical se adresează persoanelor sănătoase, testele se fac persoanelor care nu prezintă niciun simptom. Scopul acestei proceduri este depistarea timpurie a unor boli ce se află în stadiul incipient, când este mai ușor de tratat. 

Un rezultat modificat, nu înseamnă neapărat automat un diagnostic. În acest sens, este nevoie de investigații suplimentare. 

De ce este important screeningul pentru prevenție? 

Screeningul poate contribui la identificarea unor modificări în organism, înainte ca anumite afecțiuni să devină simptomatice. Depistare precoce, adică se pot găsi celule modificate sau leziuni atunci când boala este la nivel microscopic.  În acest stadiu, tratamentul poate avea o rată mai mare de succes, în anumite situații. 

Screeningul poate sa depisteze valori crescute, precum tensiunea sau colesterolul, care nu dor, dar care în timp pot să distrugă organele. O valoare modificată poate trimite pacientul la teste amănunțite pentru confirmare rapidă. 

Oferă o imagine clară asupra stării generale de sănătate și evoluția organismului în timp, ajutând la adaptarea stilului de viață înainte de apariția bolilor. 

Ce tipuri de screening medical există? 

Screening pentru boli cardiovasculare 

Se măsoară periodic tensiunea arterială pentru a depista hipertensiunea asimptomatică. Se realizează profilul lipidic, prin analize de sânge pentru colesterol total LDL, HDL și trigliceride. În funcție de vârstă, electrocardiograma (EKG) sau ecografia cardiacă sunt adăugate de regulă după 40 de ani. 

Monitorizarea intensă este recomandată pentru fumători, persoane obeze sau persoane cu risc familial de infarct. 

Screening pentru anumite tipuri de cancer 

Procedurile de screening oncologic: 

1. Cancer de col uterin.

• Pentru depistarea timpurie a acestuia se efectuează Testul Babeș-Papanicolau. Acest test depistează celulele modificate de pe col înainte ca acestea să devină canceroase. Se recomandă începând cu vârsta de 21 de ani (sau la începutul vieții sexuale) și se repetă la fiecare 2-3 ani. 
• Testarea HPV identifică prezența tulpinilor de risc crescut ale virusului Papiloma Uman. Acest test se face de regulă după vârsta de 30 de ani, singură sau în combinație cu testul Papanicolau, având o frecvență de repetare de 5 ani, în situația în care rezultatul testului este negativ. 

2. Cancer mamar.

• Mamografia digitală este singura metodă dovedită care reduce mortalitatea de cancer la sân, radiografia putând depista tumori milimetrice imposibil de identificat la palpat. 
• Ecografia mamară este folosită ca screening complementar pentru femeile tinere care au sânii cu țesut dens. 

3. Cancer colorectal. 

• Testul FIT/ sângerări oculte. o analiză simplă la scaun poate depista urme microscopice de sânge care nu se pot vedea cu ochiul liber. Se efectuează anual după vârsta de 40-50 de ani. 
• Colonoscopia, este un test foarte frecvent deoarece îi permite medicului să vizualizeze întregul intestin gros, ci și să extirpe pe loc polipii precanceroși înainte ca aceștia să evolueze negativ. Dacă rezultatul primei colonoscopii este curat, se recomandă repetarea acestuia după abia 10 ani. 

4. Cancer de prostată. 

• Testul de sânge PSA, care măsoară antigenul prostatic specific, valori crescute pot indica cancerul sau afecțiuni benigne precum infecții. 
• Tușeul rectal, este o evaluarea clinică realizată de medicul urolog pentru a identifica forma prostatei și consistența. Ambele teste sunt recomandate bărbaților după vârsta de 50 de ani, sau mai devreme în cazul persoanelor cu istoric al acestei afecțiuni în familie. 

Cui îi este recomandat screeningul medical?

Nu toate testele de screening sunt recomandate tuturor persoanelor. Alegerea acestor teste depinde de:

• vârstă;
• sex;
• antecedentele familiale;
• factorii de risc;
• istoricul medical;
• stilul de viață. 

În urma consultației medicului, se stabilesc evaluările necesare pentru fiecare persoană în parte. 

Cât de des trebuie făcut screeningul?

Nu există o frecvență valabilă pentru toate investigațiile, deoarece screeningul nu urmărește un șablon universal. Periodicitatea analizelor este personalizată și și variază de la intervale de la unu și până la 10 ani.

Frecvența repetării screeningului diferă în funcție de tipul screeningului, vârstă, factori de risc, rezultate anterioare, recomandările medicului și ghidurile medicale aplicabile. 

Cum te pregătești pentru un screening medical? 

Pașii practici pentru pregătirea înainte de screeningul medical sunt:

1. Verifică programarea. Confirmă telefonic data și ora programării. 
2. Întreabă și informează-te despre repausul alimentar. Unele teste interzic consumul de alimente cu 8-12 ore înainte. 
3. Raporteaza tratamentele. Informează medicul despre toate tratamentele și medicamentele, vitaminele sau suplimentele pe care le consumi zilnic. 
4. Prezintă medicului istoricul medical împreună cu rezultatele investigațiilor anterioare pentru permiterea comparării valorilor. 
5. Respectă indicațiile specifice. Urmează ghidul primit pentru testul respectiv. 

De ce este importantă monitorizarea periodică a stării de sănătate? 

Monitorizarea periodică a stării generale de sănătate, poate ajuta la detectarea sau prevenirea apariției  unor boli ce se află în stadiul incipient. Monitorizarea constantă poate duce la identificarea unor modificări ale organismului, ce ar putea necesita investigații suplimentare. În funcție de starea fiecărei persoane, medicul poate recomanda anumite analize, consultații sau investigații de screening. 

Monitorizarea stării de sănătate este importantă, mai ales atunci când există istoric în familie de anumite afecțiuni ce se pot moșteni. În astfel de situații, evaluările medicale pot face parte dintr-o strategie individualizată de prevenție, stabilită împreună cu medicul.

Întrebări frecvente: 

1. Cât de des se recomandă investigațiile de screening? Frecvența investigațiilor de screening diferă în funcție de risc, sex, vârstă, istoricul medical și ghidurile medicale. Nu există un interval universal valabil pentru toate tipurile de investigații. 

2. Care este diferența dintre screening și diagnostic? Screeningul urmărește depistarea unor valori modificate sau semne ale unei posibile boli la o persoană sănătoasă. Diagnosticul reprezintă investigarea unei suspiciuni medicale, apărută în urma unor simptome, semne clinice sau rezultate modificate. Un rezultat pozitiv al unei boli la screeningul medical nu înseamnă automat prezența bolii, ci necesitatea de investigații suplimentare. 

Mini-rezumat 

Screeningul medical reprezinta o măsură de prevenție și urmărește identificarea unor factori de risc sau posibile semne ale unei afecțiuni. Investigațiile recomandate diferă în funcție de vârstă, sex, factorii de risc, stilul de viață și antecedente familiale, de aceea este recomandat ca alegerea testelor să fie făcută în funcție de recomandările medicale.