Gastroenterologie

Daca problemele sistemului digestiv iti dau batai de cap si anumite simptome te ingrijoreaza, te sfatuim sa faci un control. Este mult mai simplu sa previi decat sa tratezi.

Ecoendoscopia sau ecografia endoscopică (EUS, endoscopic ultrasound) este o investigație care combină endoscopia cu ecografia, permițând vizualizarea pereților tubului digestiv și a organelor adiacente.

Indicații – Ecoendoscopia servește mai ales la explorarea tubului digestiv. Investigația poate fi făcută atât în scop diagnostic, cât și terapeutic.

  • Pe calea superioară sau înaltă (endoscopul introdus prin gură), tehnica este utilizată, în principal, pentru a determina existența și întinderea tumorilor esofagiene sau gastrice, benigne sau maligne. Studiul afecțiunilor acute sau cronice ale pancreasului (tumorale, infecțioase) fac, de asemenea, apel la această tehnică, ca în cazul bolilor biliare cu diagnosticare dificilă. De asemenea, prin ecoendoscopie pot fi diagnosticate formațiuni tumorale mediastinale și pulmonare, formațiuni tumorale submucoase esofagiene și gastrice, limfoame sau mese ganglionate mediastinale sau abdominale.

 

  • Ecoendoscopia inferioară sau joasă, cu introducerea endoscopului prin anus, studiază îndeosebi tumorile rectale și permite să se aprecieze întinderea unei tumori și cercetarea ganglionilor adiacenți.

Pe lângă diagnostic ecoendoscopia o folosim și pentru a preleva biopsii pentru examen histopatologic din leziuni tumorale, ganglioni cu ajutorul unui ac fin netraumatic, așa numita tehnică FNA  (în română Puncție Fină Aspirativă). De asemenea, ecoendoscopia poate fi folosită în scop terapeutic de drenaj a chistelor/pseudochistelor pancreatice, drenaje biliare, sclerozare varicele subcardiale, neuroliza plexului celiac etc.

Pregătirea pentru ecoendoscopie este similară cu cea pentru endoscopia digestivă superioară(gastroscopie) și respectiv pentru endoscopia digestivă inferioară(colonoscopie).

Desfășurare – Ecoendoscopia înalta (superioară) necesită de cele mai multe ori o anestezie generală, ușoară, care nu adoarme complet pacientul. Acesta este examinat pe nemâncate. Un videoendoscopcare trimit o imagine pe un ocular (sistem optic plasat pe partea ochiului observatorului) sau pe un ecran, este introdus prin gură. Apoi un endoscop, dotat la extremitatea sa cu un balonaș plin cu apă pentru a favoriza trecerea ultrasunetelor, este introdus pe aceeași cale până în esofag, stomac sau duoden. Examenul dureaza între 15 și 30 minute. Ecoendoscopia pe calea joasă (inferioară) se desfașoară în același mod, dar nu necesită anestezic.
Ecoendoscopia se poate realiza și în asociere cu colangiopancreatografia endoscopică retrogradă (ERCP) sau endomicroscopia confocală laser.

Un surplus diagnostic îl aduc examinarea Doppler, sonoelastografia (care evaluează elasticitatea/duritatea țesutului examinat ecoendoscopic) și ecoendoscopia cu substanță de contrast (CEEUS). Puncția ecoendoscopică, (EUS-FNA, endoscopic ultrasound fine needle aspiration) așa cum am arătat mai sus constituie o metodă foarte utilă pentru obținerea unui diagnostic histologic.

 

Colonoscopia este examinarea intestinului gros sub controlul vederii, utilizand un aparat flexibil si subtire care preia imagini din interiorul intestinului si le reda pe un monitor. Cu ajutorul acestui aparat (colonoscop) se pot vizualiza anomaliile sau leziunile prezente la nivelul colonului (intestin gros), obtinandu-se informatii in plus fata de utilizarea tehnicii radiologice (irigografie).
De asemenea, se pot preleva biopsii din leziunile evidentiate, pentru ca tesuturile bolnave sa poata fi examinate la microscop. Pentru procedura sunt necesare aproximativ 60 de minute, manevra propriu-zisa avand durata de 15 – 20 minute.

Colonoscopia este o manevra prin care se pot pune diagnostice foarte precise in cazul unor afectiuni de mici dimensiuni cum sunt micro-polipii sau se pot pune in evidenta mici modificari de nuanta ale mucoasei intestinului.

Pentru colonoscopie este bine sa existe o recomandare de la un medic care sa va fi consultat. Acesta poate sa fie medicul de familie, medic internist, chirurg sau medicul gastroenterolog. De asemenea, manevra se poate efectua si la cererea dumneavoastra, dupa o evaluare prealabila de catre medicul care efectueaza Trebuie oprite preparatele care contin fier. Medicul care face investigatia trebuie informat despre bolile avute anterior, interventiile chirurgicale si eventualul tratament medicamentos pe care il luati in mod obisnuit. In functie de ora programarii se poate stabili administrarea tratamentului curent. Medicul trebuie anuntat daca exista alergii la medicamente.
Daca luati medicatie anticoagulanta este bine sa anuntati cu 5 zile inainte de manevra. Daca aveti diabet zaharat trebuie sa anuntati la programare pentru a fi programat(a) dimineata.

Daca doriti sedare pentru manevra, trebuie sa mentionati acest lucru in momentul programarii. Dupa examinare, veti ramane in salonul de asteptare intre 30 si 60 de minute. Dupa manevra, nu aveti voie sa conduceti masina timp de 24 de ore. De asemenea, nu aveti voie sa luati hotarari importante sau sa semnati acte. Este bine sa veniti insotit(a), deoarece dupa sedare poate exista o stare de somnolenta.

Sedarea este administrarea unei substante sedative prin injectarea pe vena. Rolul sedarii este diminuarea senzatiilor provocate de manevrele endoscopice, de a suporta mai bine manevra. Dupa sedare apare un efect de linistire, de calmare a anxietatii, o usoara somnolenta. Sedativul se dozeaza in functie de toleranta si necesarul individual.
O problema importanta pentru pacienti este existenta sau nu a durerii. Rolul sedarii este ca procedura sa fie nedureroasa si implica doar un grad de disconfort mai mare sau mai mic functie de anatomia individuala a colonului, prezenta eventuala a unor interventii chirurgicale pe abdomen si, bineinteles, de toleranta individuala fata de durere.

Inainte de a efectua o colonoscopie (endoscopie digestiva inferioara), veti fi rugat(a) sa semnati consimtamantul informat, care sa certifice ca ati citit cele prezentate si ca doriti sa fiti examinat(a) in conditiile prezentate. Desigur, veti putea adresa orice intrebare in legatura cu investigatia, inainte de a semna consimtamantul.

  • Pregătirea pentru colonoscopie este un element esenţial pentru reuşita procedurii: vizualizarea bună a lumenului şi pereţilor intestinali depinde foarte mult de complianţa pacientului la pregătire, care trebuie să asigure o curăţare a intestinului gros de resturile de materii fecale. Evacuarea completă a conţinutului intestinal se face cu ajutorul unei soluţii polielectrolitice care acţionează ca purgativ. Soluţia (pe care o prepară însuşi pacientul) determină o diaree osmotică cu multiple scaune diareice care este necesară pentru curăţarea completă a colonului. Absenţa unei pregătiri bune este asociată cu şanse mari ca examenul colonoscopic să nu vizualizeze nimic, să nu fie vizualizate unele leziuni şi în consecinţă să fie efectuat degeaba.
  • Cu minim 3 zile înainteaprocedurii pacientul va fi instruit să consume cantitaţi reduse de alimente şi să evite consumul de legume, fructe, cereale și semințe. Totodată, bolnavul nu trebuie să fi folosit în zilele anterioare cărbune medicinal, sulfat de bariu (tranzit baritat sau clismă baritată), laxative sau suplimente cu fier.
  • Cu 1 zi înaintede investigaţie se va institui un regim hidric cu supă strecurată, zeamă de compot, ceaiuri, cafea slabă, apă minerală (până la prânz se poate consuma o masă de carne, eventual o friptură de pui).
  • Începând cu ora 16din ziua care precede investigaţia (dacă examinarea se face a doua zi până la prânz) sau ora 6 dimineaţa dacă examinarea se face în acceaşi zi după masă, pacientul va bea, în decurs de 4-6 ore, soluţia preparată. Se recomandă ca soluţia să fie consumată lent, câte 1 cană la fiecare jumatate de oră, pentru a preveni apariţia unor manifestări de tip dispeptic (greaţă, vărsături, balonare). Soluţia va traversa tubul digestiv şi va curăţa lumenul intestinal. Pacientul trebuie informat că va avea în ziua respectiva mai multe scaune, spre final chiar apoase. Pentru a mai atenua gustul, soluţia poate fi păstrată la frigider sau poate fi combinată cu zeama de lămâie sau de grapefruit. În cazul în care pregătirea este insuficientă, medicul poate recomanda efectuarea unei clisme evacuatorii. Pacienţii diabetici trebuie să efectueze investigaţia a doua zi cât mai devreme, pentru a minimiza riscul apariţiei unor tulburări glicemice (datorită restricţiei alimentare).
  • În ziua programată pentru colonoscopie nu se manâncă nimic pînă la efectuarea procedurii. Pentru reducerea disconfortului pacientul poate opta pentru sedare/analgo-sedare, proceduri după care pacientul nu are voie să conducă autovehicule în ziua respectivă.

Echipa medicala

Dr. Dorin ACHIȚEI – medic primar
Dr. Sidonia BUCĂTARU –medic specialist