Gastroenterologie

Dacă problemele sistemului digestiv îți dau bătăi de cap și anumite simptome te îngrijorează, te sfătuim să faci un control. Este mult mai simplu sa previi decât să tratezi.

Ecoendoscopia sau ecografia endoscopică (EUS, endoscopic ultrasound) este o investigație care combină endoscopia cu ecografia, permițând vizualizarea pereților tubului digestiv și a organelor adiacente.

Indicații – Ecoendoscopia servește mai ales la explorarea tubului digestiv. Investigația poate fi făcută atât în scop diagnostic, cât și terapeutic.

  • Pe calea superioară sau înaltă (endoscopul introdus prin gură), tehnica este utilizată, în principal, pentru a determina existența și întinderea tumorilor esofagiene sau gastrice, benigne sau maligne. Studiul afecțiunilor acute sau cronice ale pancreasului (tumorale, infecțioase) fac, de asemenea, apel la această tehnică, ca în cazul bolilor biliare cu diagnosticare dificilă. De asemenea, prin ecoendoscopie pot fi diagnosticate formațiuni tumorale mediastinale și pulmonare, formațiuni tumorale submucoase esofagiene și gastrice, limfoame sau mese ganglionate mediastinale sau abdominale;
  • Ecoendoscopia inferioară sau joasă, cu introducerea endoscopului prin anus, studiază îndeosebi tumorile rectale și permite să se aprecieze întinderea unei tumori și cercetarea ganglionilor adiacenți.

Pe lângă diagnostic ecoendoscopia o folosim și pentru a preleva biopsii pentru examen histopatologic din leziuni tumorale, ganglioni cu ajutorul unui ac fin netraumatic, așa numita tehnică FNA  (în română Puncție Fină Aspirativă). De asemenea, ecoendoscopia poate fi folosită în scop terapeutic de drenaj a chistelor/pseudochistelor pancreatice, drenaje biliare, sclerozare varicele subcardiale, neuroliza plexului celiac etc.

Pregătirea pentru ecoendoscopie este similară cu cea pentru endoscopia digestivă superioară(gastroscopie) și respectiv pentru endoscopia digestivă inferioară(colonoscopie).

Desfășurare – Ecoendoscopia înalta (superioară) necesită de cele mai multe ori o anestezie generală, ușoară, care nu adoarme complet pacientul. Acesta este examinat pe nemâncate. Un videoendoscop care trimite o imagine pe un ocular (sistem optic plasat pe partea ochiului observatorului) sau pe un ecran, este introdus prin gură. Apoi un endoscop, dotat la extremitatea sa cu un balonaș plin cu apă pentru a favoriza trecerea ultrasunetelor, este introdus pe aceeași cale până în esofag, stomac sau duoden. Examenul durează între 15 și 30 minute. Ecoendoscopia pe calea joasă (inferioară) se desfașoară în același mod, dar nu necesită anestezic.
Ecoendoscopia se poate realiza și în asociere cu colangiopancreatografia endoscopică retrogradă (ERCP) sau endomicroscopia confocală laser.

Un surplus diagnostic îl aduc examinarea Doppler, sonoelastografia (care evaluează elasticitatea/duritatea țesutului examinat ecoendoscopic) și ecoendoscopia cu substanță de contrast (CEEUS). Puncția ecoendoscopică, (EUS-FNA, endoscopic ultrasound fine needle aspiration) așa cum am arătat mai sus constituie o metodă foarte utilă pentru obținerea unui diagnostic histologic.

Colonoscopia este examinarea intestinului gros sub controlul vederii, utilizând un aparat flexibil și subțire care preia imagini din interiorul intestinului și le redă pe un monitor. Cu ajutorul acestui aparat (colonoscop) se pot vizualiza anomaliile sau leziunile prezente la nivelul colonului (intestin gros), obținându-se informații în plus față de utilizarea tehnicii radiologice (irigografie).
De asemenea, se pot preleva biopsii din leziunile evidențiate, pentru ca țesuturile bolnave să poată fi examinate la microscop. Pentru procedură sunt necesare aproximativ 60 de minute, manevra propriu-zisă având durata de 15 – 20 minute.

Colonoscopia este o manevra prin care se pot pune diagnostice foarte precise în cazul unor afecțiuni de mici dimensiuni cum sunt micro-polipii sau se pot pune în evidență mici modificări de nuanță ale mucoasei intestinului.

Pentru colonoscopie este bine să existe o recomandare de la un medic care să va fi consultat. Acesta poate sa fie medicul de familie, medic internist, chirurg sau medicul gastroenterolog. De asemenea, manevra se poate efectua și la cererea dumneavoastră, după o evaluare prealabilă de către medicul care o efectuează. Trebuie oprite de la consum preparatele care conțin fier. Medicul care face investigația trebuie informat despre bolile avute anterior, intervențiile chirurgicale și eventualul tratament medicamentos pe care îl luați în mod obișnuit. În funcție de ora programării se poate stabili administrarea tratamentului curent. Medicul trebuie anunțat dacă există alergii la medicamente.
Dacă luați medicație anticoagulantă este bine să anunțați cu 5 zile înainte de manevră. Dacă aveți diabet zaharat trebuie să anunțați la programare pentru a fi programat(ă) dimineața.

Dacă doriți sedare pentru manevră, trebuie să menționați acest lucru în momentul programării. După examinare, veți rămâne în salonul de așteptare între 30 și 60 de minute. După manevră, nu aveți voie să conduceți mașina timp de 24 de ore. De asemenea, nu aveți voie să luați hotărâri importante sau să semnați acte. Este bine să veniți însoțit(ă), deoarece după sedare poate exista o stare de somnolență.

Sedarea este administrarea unei substanțe sedative prin injectarea pe venă. Rolul sedării este diminuarea senzațiilor provocate de manevrele endoscopice, de a suporta mai bine manevra. După sedare apare un efect de liniștire, de calmare a anxietății, o ușoară somnolență. Sedativul se dozează în funcție de toleranță și necesarul individual.
O problemă importantă pentru pacienți este existența sau nu a durerii. Rolul sedării este ca procedura sa fie nedureroasă și implică doar un grad de disconfort mai mare sau mai mic funcție de anatomia individuală a colonului, prezența eventuală a unor intervenții chirurgicale pe abdomen și, bineînțeles, de toleranța individuală față de durere.

Înainte de a efectua o colonoscopie (endoscopie digestivă inferioară), veți fi rugat(ă) să semnați consimțământul informat, care să certifice că ați citit cele prezentate și că doriți să fiți examinat(ă) în condițiile prezentate. Desigur, veți putea adresa orice întrebare în legătură cu investigația, înainte de a semna consimțământul.

Pregătirea pentru colonoscopie este un element esenţial pentru reuşita procedurii: vizualizarea bună a lumenului şi pereţilor intestinali depinde foarte mult de complianţa pacientului la pregătire, care trebuie să asigure o curăţare a intestinului gros de resturile de materii fecale. Evacuarea completă a conţinutului intestinal se face cu ajutorul unei soluţii polielectrolitice care acţionează ca purgativ. Soluţia (pe care o prepară însuşi pacientul) determină o diaree osmotică cu multiple scaune diareice care este necesară pentru curăţarea completă a colonului. Absenţa unei pregătiri bune este asociată cu şanse mari ca examenul colonoscopic să nu vizualizeze nimic, să nu fie vizualizate unele leziuni şi în consecinţă să fie efectuat degeaba.

  • Cu minim 3 zile înaintea procedurii pacientul va fi instruit să consume cantităţi reduse de alimente și să evite consumul de legume, fructe, cereale și semințe. Totodată, bolnavul nu trebuie să fi folosit în zilele anterioare cărbune medicinal, sulfat de bariu (tranzit baritat sau clismă baritată), laxative sau suplimente cu fier.
  • Cu 1 zi înainte de investigaţie se va institui un regim hidric cu supă strecurată, zeamă de compot, ceaiuri, cafea slabă, apă minerală (până la prânz se poate consuma o masă de carne, eventual o friptură de pui).
  • Începând cu ora 16.00 din ziua care precede investigaţia (dacă examinarea se face a doua zi până la prânz) sau ora 06.00 dimineaţa dacă examinarea se face în acceaşi zi după masă, pacientul va bea, în decurs de 4 – 6 ore, soluția preparată. Se recomandă ca soluţia să fie consumată lent, câte 1 cană la fiecare jumătate de oră, pentru a preveni apariţia unor manifestări de tip dispeptic (greaţă, vărsături, balonare). Soluţia va traversa tubul digestiv şi va curăţa lumenul intestinal. Pacientul trebuie informat că va avea în ziua respectivă mai multe scaune, spre final chiar apoase. Pentru a mai atenua gustul, soluţia poate fi păstrată la frigider sau poate fi combinată cu zeama de lămâie sau de grapefruit. În cazul în care pregătirea este insuficientă, medicul poate recomanda efectuarea unei clisme evacuatorii. Pacienţii diabetici trebuie să efectueze investigaţia a doua zi cât mai devreme, pentru a minimiza riscul apariţiei unor tulburări glicemice (datorită restricţiei alimentare).
  • În ziua programată pentru colonoscopie nu se mănâncă nimic până la efectuarea procedurii. Pentru reducerea disconfortului pacientul poate opta pentru sedare/analgo-sedare, proceduri după care pacientul nu are voie să conducă autovehicule în ziua respectivă.

Echipa medicala

Dr. Cristina Pașcu – medic primar neurologie
Dr. Melinte Popescu Marian –medic specialist gatroenterologie
Contactează-ne

Ne bucurăm că ați preferat să ne contactați.

Vă rugăm să completați formularul nostru scurt și unul dintre membrii echipei noastre vă va contacta înapoi.

Nume

E-mail

Subiect

Mesaj

X
Contactează-ne!